duminică, 27 septembrie 2009

Mini-rezumat continuare

Saptamana trecuta a fost saptamana bobocilor=o saptamana intreaga de activitati. Aici au o asociatie a studentilor cu sediul cat liceul Dunarea:)) In sediu gasesti magazine cu haine, suveniruri, mini-market, cafenele, bar cu masa de biliard, cantina cu terasa afara. In cadrul asociatiei studentilor sunt mai multe comunitati/cluburi/subasociatii (cum vreti voi sa le spuneti) ale crestinilor, ale rockerilor, dansatorilor de step, dansuri contemporane, golf, wake bording, everei, etc...exista o societate pentru orice:D. Ce trebuie sa faci pentru a intra intr-un astfel de club trebuie in primul rand sa te decizi unde ai vrea sa te duci, sa te inscrii, iar in unele locuri trebuie sa si platesti ceva. (ex. la wakeboarding trebuie sa platesti 15 lire, dar te duc ei cu masina pana la locul cu pricina, iti dau echipamentul==> tot ce ai de facut e sa profiti din plin). Tot saptamana trecuta au fost organizate tot felul de evenimente pentru promovarea diferitelor restaurante, agentii de voiaj, firme de telefoane si asta a insemnat multe gratuitati, concursuri, tombole, pizza gratis, cafea si prajituri gratis. (Mergeai prin campus si erai oprit sa primesti pixuri, genti, noodles si exasperantele pliante).

3. Am avut un weekend plin de evenimente sportive(volei, baschet, alergat pe banda ce-i drept:P). Cand nu stii sa joci un anumit sport e bine sa stii pe cine sa iei in echipa. Si daca alegerea a fost buna si se intampla sa castigi, sa nu cumva sa ramai cu impresia ca stii sa joci:). Vineri la volei a fost destul de ok(pentru nivelul din Anglia). Ce n-a fost ok, au fost concluziile la care am ajuns in urma unei discutii in contradictoriu cu Sergiu. Am sustinut cu vehementa ca preluarea la volei se face un pic mai sus de incheietura, GRESIT, se face pe treimea superioara a antrebratului. Cum asa??Eu joc volei de ceva timp si preluarea este/era punctul meu forte. Nici n-am conceput sa n-am eu dreptate...incredibil..parca am facut un dus cu apa rece:(
Concluzia 1: preluarea se face la aprox la 15-20 de cm de incheietura, pe muschi.
Concluzia 2: nimic nu e sigur, mereu o sa avem ceva de invatat sau in cazul meu de dezinvatat:)

4. Weekend-ul are si nopti:), pe care le-am petrecut jucand interminabilul joc de rent si iesind in oras cu ocazia aniversarii lui Radu. Jocul de rent s-a terminat cu un impresionant ultim loc de -2000 :)). Aniversarea a inceput cu o iesire la un restaurant tailandez, unde am mancat pentru prima oara cu betisoarele(sa stiti ca n-am murit de foame:D), dupa care am plecat in club. Yupii dans!!! Surpriza a fost insa cand am intrat in club si am vazut ca era un club de transvestiti. Cred ca erau maxim 10 baieti hetero in tot clubul. Dupa ce incepeai sa-i ignori pe cei din jurul tau si incepeai sa dansezi, muzica era intrerupta din 5 in 5 secunde de magnificul nostru DJ, iar dupa 20 de minute de aproape dansat te asezai pe scaun ca sa urmaresti spectacolul transvestitilor. O experienta de neuitat, dar de nerepetat!


vineri, 25 septembrie 2009

Mini-rezumat

1. Mi-am gasit cazare. Acum cateva zile mi-a dat Oana. un numar de telefon pe care l-a ginit pe un afis prin oras. Eu fata ascultatoare si in criza de variante, am sunat a doua zis dis de dimineata. Intre timp am mai cautat agentii, oferte si am reusit sa-mi umplu agenda numai cu vizionari. Pana la urma am ajuns la concluzia ca norocul nu ti-l faci tu, vine el singur:)) Am gasit un apartament cu 2 camere foarte mari, la etajul 1. De ce ma bucur ca e la etajul 1?Pentru ca iarna caldura vine si de jos si de sus, iar riscul de a intrat cineva la tine in casa e mai mic. Avem un living la comun, complet mobilat, bucatarie cu frigider, congelator, aragaz, microunde etc. si o baie destul de mare. E exact cum mi-as fi dorit eu. Zona e foarte buna, la 10 minute de universitate, si esti in siguranta daca ai in program vreo iesire in oras noaptea. Colocatara mea e o englezoaica din Manchester, care face doctoratul in pedagogie pe limba franceza (nu stiu denumirea exacta). Am cunoscut-o pe Aimee(colocatara) la una din agentii si ne-am inteles din prima. Avem multe lucruri de vorbit(pe langa faptul ca iubim amandoua franceza), e o persoana foarte calda, deschisa, cred ca o sa ne intelegem foarte bine. Singura problema e ca trebuie sa asteptam pana pe 1 Octombrie. (nemultumitorului i se ia darul :-ss)

2. Am fost joi la facultate pentru programul introductiv. Adica iti spun cam ce o sa faci la masterul asta, te sfatuiesc ce optionale sa-ti alegi, cunosti colegii. Suntem 10 studenti la masterul de Chemical Biology, dintre care eu sunt singura internationala. Toti ceilalti sunt ori din Leeds ori foarte aproape de Leeds. Ma cam sperie gandul ca eu o sa fiu singura care o sa aiba dificultati cu limba. Sunt laudata in fiecare minut pentru cat de "bine" vorbesc engleza. Daaa, una e sa discuti asa informal si alta e sa vorbesti engleza de specialitate, sa incepi sa gandesti in limba respectiva. Eu ma tot amagesc, ca o sa vina cu timpul.

Bun si eu sunt singura internationala=interesant pentru altii. Un rahat, nu gasesti un subiect pe care sa-l poti discuta cu ceilalti. Stam sa ne uitam unii la altii, mai raspunzi la intrebari stupide ex. Cum ti s-a parut prezentarea?? Si ce optiuni ti-ai ales? Ce ai facut pana acum?Chimie sau Biochimie? Iar dupa ce se epuizeaza lista de intrebari ce faci??Te lauzi cu iphone-ul sau cu nush ce bijouri!!=))

Vineri a fost cam acelasi chin, numai ca pe langa stupizenia colegilor am dat si peste cea a profilor sau a unor cursuri introductive. Primul curs de juma de ora, despre cum sa scrii in caietul de laborator si cum ar trebui sa arate un caiet de laborator. Trebuie sa aiba coperti de carton, foi albe, lipite nu cu spira. Dar de ce de carton si nu din altceva??Dar de ce nu cu spira?Ca sa nu poti rupe foile. In nici un caz sa nu scrii cu creion. De ce? pentru ca poti sterge. Si tot asa a vorbit tipul si cica a interactionat cu noi timp de juma de ora. Imi venea sa urc pe pereti. Dupa am mai avut cursuri de protectia muncii, curs demonstrativ cum sa stingi focul. Doamne!!! Si dupa ce ca ai cursuri de genu asta sa nu poti vorbi ceva interesant, amuzant macar cu un coleg/o colega e o adevarata tortura.

To be continued...

marți, 22 septembrie 2009




Cam asta vad eu in fiecare dimineata cand ma trezesc.
Principala mea grija este in continuare cazarea. Ma speriasem un pic ca n-o sa reusesc sa gasesc ceva frumusel, aproape de universitate si ieftin. Well, se pare ca mai sunt sanse. Ieri am fost sa vad cateva case si am gasit unele chiar dragute. Pentru cunoscatori inauntru erau ceva gen Nottin Hill. am gasit o casa cu 6 camere dar se puteau inchiria numai 4, iar cele 2 ramase le foloseam noi cum vrem. Mobila nou nouta, cu livingul gen camera ta Adi, o bucatarie imensa cu masina de spalat, aragaz,frigider, congelator, mobila noua, camerele mari cu tot ce vrei in ele(aveau pana si umerase), baile nou noute(aveau cada gen jacuzzi), in putine cuvinte era perfecta...numai ca e cam departe si nu stiu cat de buna este zona(n-as vrea sa vin noaptea acasa cu inima cat un purice:-S).
In cautarile mele de casa noua am intalnit 2 englezoaice la 2 agentii care-si cautatu si ele cazare. Si dupa ce mi-am facut simtita prezenta am reusit sa formez cu grup de 4(una din ele mai avea o prietena). Asa incat azi o sa cautam direct o casa de 4. Ceea ce e foarte bine pentru ca o sa stiu cu cine stau si nu ma duc asa la NV. Tipele par destul de ok, culmea una din ele vrea sa predea..ghice ce??Franceza:)). Ahh..tot asa pe la agentii m-am mai imprietenit cu 2 frantuzoaice care stau intr-o casa de 8 cu inca cate natii...dar casa de 8=inghesuiala si exista sanse mari sa ai probleme cu unul din ei.

L-am cunoscut si pe Adam Nelson ieri, coordonatorul meu de master. Si dupa o discutie de 5 minute in care imi spunea ca mi-a dat bursa de 9000 nu pentru ca am nevoie ci pentru ca ma considera candidatul potrivit pentru masterul asta, crede ca o sa fac fata cel mai bine, etc...simteam cum se strange cureau, cum anul asta o sa fie cumplit de greu. Si eu de colo il mai intreb daca as putea sa fac practic in laborator, ca sa mai castig un pic de experienta. Raspunsul a fost ca n-o sa am timp ca sunt multe termene limite si ca toti studentii de pana acum s-au plans ca nu fac fata numarului mare de proiecte, examenelor grele. Va imaginati cum ma simt acum, am o greutate pe umeri mult mai mare decat pot duce. Dar asta e, nu mai pot da inapoi :)

Am reusit sa iau legatura cu capitanul echipei de volei de la universitate si azi ma duc la Sports Fair sa ma intalnesc cu ea. Mi-am facut si abonament la sala( 53 de lire pe an). Cam asta o sa fie distractia mea voleiul, aerobicul, alergatul...dar oare o sa rezist tentatiei de a nu merge la o petrecere studenteasca, la un dans ceva. :D. E bine sa faci de toate, dar cu masura, imi spunea cineva. Numai timpul va spune cata masura am eu:)

Multi dintre cei care m-au auzit vorbind de Anglia mi-au spus ca nu ma vad de loc entuziamata. Asa e. Eu inca n-am trecut de faza de emotii, inca mai am multe de descoperit, inca n-am un loc al meu unde sa stau. Dar toate la timpul lor;)

sâmbătă, 19 septembrie 2009

Cazare

Azi am fost la vanatoarea de case. Anglia are de toate pentru toti. De la case mari cu palmieri in fata, camere mari abia mobilate, aproape de universitate, la case aflate in zone destul de nesigure, camere micute si cu podele cu o muzicalitate aparte(un scartai ascutit). Preturile sunt dupa pretentiile pe care le ai: incepand de la £50 pana la peste £100 pe saptamana. Bineinteles ca eu vreau ieftin si bun si aproape de Universitate=Misiune Imposibila.

In timp ce eu eram la vanatoarea de case, alti studenti se mutau deja in noile locuinte. Pe strazi masina dupa masina cara mobila odraslei pentru noul an de studiu. E haios sa vezi ca din prima secunda in care au plecat parintii incepe sa rasune muzica in case, sa se adune prietenii si seara au loc binecunoscutele chefuri studentesti.

Uff...ma tot gandesc cat o sa mai stau pe capul oamenilor astia?! Sunt foarte amabili ce-i drept, insa as vrea sa am locsorul meu. Desi multi spun ca cel mai bine e sa fii musafir, nu e treaba prea usoara.

Pe zi ce trece cunosc tot mai multi romani care au venit la studii in Leeds dupa care au ramas aici sa munceasca. Si nu ma refer de un an doi, ci de la 8 la 14 ani de locuit in Anglia. Munca in UK nu e ca in America de exemplu in care ti se calculeaza fiecare pauza de toaleta, de tigara, etc...e mult mai lejer si salariile sunt chiar ok. Nu degeaba vacantele le petrec prin tari straine cu tot comfortul, ori la munte ori la mare. Oare asa suna si viitoarul meu?Oare suna cu accent britanic??

Leeds-ul e un oras PLIN de studenti de toate nationalitatile. Eu am venit in Anglia cu o idee preconceputa despre englezi si englezoaice. Mi s-a spus ca sunt uratele, grasute, etc. Tin sa mentionez ca nu e asa, sunt fete frumusele care se imbraca nonconventional. E haios cum imbina stilurile si atutidinea pe care o imbraca odata cu vestimentatia. Vremea din Anglia te face sa fii foarte inventiv si sa-ti pui in valoare calitatile fizice prin altceva decat goliciune.:) Bineinteles ca sunt si exceptiile care ar face orice sa iasa in evidenta (cu prima ocazie fac cateva poze). Brb

joi, 17 septembrie 2009

Si asa incepe....




Londra coafura rezista…daaa cum sa nu; noroc ca sunt asa mai “bine” facuta, daca nu ma lua vantul pe aici(note to Irina: sa-ti iei bolovani in buzunare cand vii sa ma vizitezi, mama tu n-o sa ai probleme:*)

Observatii din plimbare mea cu autocarul si cu pejosul: (Luton-Londra)

- - n-ai cum sa pici la traseu in Londra, cel putin nu pentru ca n-ai respectat semnele. Fiecare semn de circulatie are explicatia dedesubt. Insa englezii n-au vrut ca pietonii sa se simta neglijati, astfel cand vrei sa traversezi ai scris pe strada “Uita-te dreapta!” respectiv “Uita-te stanga!”. Ahh si pentru persoane mai “mititele” e scris pe copacii mai scunzi “Copaci josi/scunzi”(Low trees)(Adi te-ai scos!!:)))

- - am descoperit ca eu pana acum stiam numai de Strabucks Cofee, dar se pare ca exista si Costa Coffee cu aproape acelasi design ca Strabucks numai ca e pe maro. Clar trebuie vazuta diferenta cat de curand!;)

- - prima mea impresie despre Anglia este ca e o tara eleganta, ingrijita(pana la ultimul detaliu), muulta verdeata(si nu va imaginati buruieni neingrijite, ci un gazon taiat parca cu bisturiul unui chirurg, sculpturi din diferite tipuri de arbori) si casele din caramida rosie iti dau impresia ca esti intr-o alta epoca.

- Dupa ce m-am minunat prin Londra de traiul cu totul diferit de cel de acasa am luat autocarul spre Leeds. In Leeds m-a asteptat A. si am cunoscut si alti romani. Imi place ca sunt aerisiti, glumeti(sarcastici chiar), de o amabilitate mai rar intalnita.